Live life to the full

Cum spuneam am recitit Alchimistul. Au fost cateva fraze (adica astea de mai jos) care mi-au ramas intiparite si mi-au creat o stare…de melancolie, sau ceva asemantor. Nu pot sa citesc o carte sau sa ma uit la un film fara sa intru in pielea personajelor. Si culmea, cateodata uit ca eu am rolul principal in cel mai important roman - Viata mea - si ca de fapt ar trebui sa-l (re)scriu singura. Dar pentru asta mai intai imi trebuie materia prima - persoana mea. 

* Talvolta nella vita le cose cambiano nel tempo di un sospiro, ancor prima che riusciamo ad abituarcene.
Cateodata in viata lucrurile se schimba cat am respira, pana sa reusim sa ne obisnuim cu ele.
* Quando vuoi una cosa, tutto l’Universo trama affinché tu riesca a ottenerla.
Cand vrei un lucru, tot Universul se cutremura pana cand tu reusesti sa-l obtii.
* Quando si prende una decisione, in realtà si comincia a scivolare in una forte corrente che ti porta verso un luogo mai neppure sognato al momento di decidere.
Cand iei o decizie, in realitate incepi sa aluneci intr-un curent puternic care te poarta spre un loc la care nici macar nu ai visat in momentul cand ai luat acea decizie.
* Nella vita tutte le cose sono segnali.
In viata toate lucrurile sunt semne.
* Nel mondo essista sempre qualcuno che attende qualcun altro, che si trovi in un deserto o in una grande città. E quando questi due esseri si incontrano, e i loro sguardi si incrociano, tutto il passato e tutto il futuro non hanno più alcuna importanza. Essistono solo quel momento e quella straordinaria certezza che tutte le cose sotto il sole sono state scritte dalla stessa Mano. La Mano che risveglia l’Amore e che ha creato un’anima gemella per chiunque lavori, si riposi e cerchi i propri tesori sotto il sole. Perché, se tutto ciò non esistesse, non avrebbero più alcun senso i sogni dell’umanità.
In lume exista intotdeauna cineva care asteapta pe altcineva, fie ca se afla intr-un desert sau intr-un oras mare. Si cand acestia se intalnesc si privirile lor se intersecteaza, tot trecutul si tot viitorul nu mai au nicio importanta. Exista doar acel moment si acea certitudine extraordinara ca toate lucrurile sub soare au fost scrise de aceeasi Mana. Mana care trezeste Iubirea si care a creat un suflet pereche pentru oricine munceste, se odihneste si cauta propriile comori sub soare. Pentru ca, daca toate astea nu ar exista, visurile lumii nu ar avea niciun sens.
* I cuori degli uomini sono cosi: hanno paura di realizzare i sogni più grandi, perché pensano di non meritarlo, o di non riuscire a raggiungerli. I cuori sono terrorizzati al solo pensiero di amori che sono finiti per sempre, di momenti che avrebbero pottuto essere scoperti e sono rimasti per sempre nascosti nella sabbia.
Inimile oamenilor sunt asa: le e frica sa realizeze visele cele mai mari, pentru ca se gandesc ca nu merita, sau ca nu reusesc sa le indeplineasca. Inimile sunt terorizate numai daca se gandesc la iubirile terminate pentru totdeauna, la momentele care ar fi putut fi descoperite si au ramas ascunse pentru totdeuna in nisip.
* La paura di soffrire è assai peggiore della stessa sofferenza. Nessun cuore ha mai provato sofferenza quando ha inseguito i propri sogni, perché ogni momento di ricerca è un momento di incotro con Dio e con l’Eternità.
Frica de suferinta e mult mai grava decat insasi suferinta. Nicio inima nu a simtit suferinta cand a urmat propriile vise, pentru ca orice moment de cautare e o intalnire cu Dumnezeu si cu Eternitatea.
* Prima di realizzare un sogno, l’Anima del Mondo decide sempre di provare tutto quanto si è appreso durante il cammino. E lo fa non perché sia cattiva, ma perché noi possiamo conquistare, insieme al nostro sogno, anche gli insegnamenti che abbiamo appreso durante il nostro cammino verso di lui. E il momento in cui la maggior parte degli uomini desiste.
Inainte de a realiza un vis, Sufletul Lumii decide intotdeauna de a pune la incercare ceea ce s-a invatat pe drumul parcurs. Si o face nu pentru ca este rau, ci pentru ca noi sa putem cuceri, impreuna cu visul nostru, si invataturile pe care le-am desprins pe drumul catre vis. Este momentul in care cea mai mare parte a oamenilor renunta.
* L’ora più buia è sempre quella che precede il sorgere del sole.
Ora cea mai intunecata este intotdeauna cea care precede rasaritul soarelui.
* Quando abbiamo davanti agli occhi dei grandi tesori, non ce ne accorgiamo mai. Perché gli uomini non credeno ai tesori.
Cand avem in fatza noastra mari comori, nu ne dam seama nicicum. Pentru ca oamenii nu mai cred in comori.
* Soltanto una cosa rende impossibile un sogno: la paura di fallire.
Un singur lucru face un vis sa devina imposibil: frica de a nu reusi.
* L’Amore è la forza che transforma e migliora l’Anima del Mondo.
Dragostea e forta care transforma si imbunatateste Sufletul Lumii.
* Indipendentemente dalle proprie azioni, ogni persona sulla terra rappresenta sempre il ruolo principale nella storia del mondo.
Independent de actiunile proprii, fiecare persoana pe pamant reprezinta rolul principal in povestea omenirii.

Ce-am invatat: Pana a ma putea transforma in vant trebuie sa am un vis, sa cred in el cu toata fiinta mea, sa am puterea sa trec peste tot si toate pentru a-l putea realiza. Sa-mi ascult cu mai multa atentie bataile inimii care au fost acoperite de zgomotul ratiunii. E timpul sa ma opresc. Nu cred ca-mi voi lua vreodata o turma, dar pot munci, ma pot odihni si-mi pot cauta comoara. Pentru asta nu trebuie sa fiu alchimist, sa am piatra filosofala sau elixirul vesniciei. Dar trebuie…………..

De cateva minute am ramas cu privirea atintita asupra pozei asteia din dreapta care duce spre galerie. Da, da, asta cu ditamai zambetul. Curajoasa am mai fost sa fac asemenea schimbare. Acum sunt doar un fulg.
Cati ani au trecut de cand n-am mai zambit asa? aaa… de fapt.. a fost facuta acum cateva luni. Cum de mi-a iesit asa? Si cum de a disparut atat de repede incat ma mir uitandu-ma la mine. Cum de dispare tot ce e frumos intr-o clipa.. si daca nu reusesti sa imortalizezi acea clipa ai si uitat ca a fost?
In poza anterioara (asta adica)….. 

….mi se spunea ca sunt melancolica si asa sunt mai tot timpul. Mai sunt? Ma pierd printre ruinele unei vieti necladite. Ma pierd printre cuvinte nerostite la timp. Si pasesc in gol sa-mi strivesc eventual un picior sau chiar pe amandoua decat sa fac rau pamantului pe care calc.
Dintr-o data piesele frumos aranjate ale puzzle’ului se imprastie si parca nu au stat niciodata pe placa asta si niciuna nu mai vrea sa intre la locul ei. Dar nu le strivesc, le las vantulului, poate el se pricepe mai bine.
Si cum Blaga a stiut sa gaseasca cuvintele potrivite, e mai simplu un copy/paste, pentru ca…eu nu sunt poeta.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii
Si nu ucid
cu mintea tainele, ce le-ntalnesc
in calea mea
in flori, in ochi, pe buze ori morminte.
Lumina altora
sugruma vraja nepatrunsului ascuns
in adancimi de intuneric,
dar eu,
eu cu lumina mea sporesc a lumii taina -
si-ntocmai cum cu razele ei albe luna
nu micsoreaza, ci tremuratoare
mareste si mai tare taina noptii,
asa imbogatesc si eu intunecata zare
cu largi fiori de sfant mister
si tot ce-i neinteles
se schimba-n neintelesuri si mai mari
sub ochii mei-
caci eu iubesc
si flori si ochi si buze si morminte.
(Eu nu strivesc corola de minuni a lumii - Lucian Blaga)

………Dar eu cu lumina mea sporesc a lumii taina intunecata.

Timpul..un cuvant des folosit in zilele noastre. ‘Nu am timp’, ‘imi pierd timpul’, ‘timpul costa bani’, ‘timpul trece’, ’sa lasam timpul’… Nu am timp sa stam de vorba acum, te sun eu mai tarziu.
Imi pierd timpul alergand dupa un cadou frumos, mai bine iau o cutie de bomboane de la non-stop sau o sticla de gin.
Timpul trece draga, vrei sa ramai fata batrana?
Sa lasam sa treaca timpul, sa ne cunoastem mai bine.
Nu mai trece timpul odata sa merg acasa.
Nu e timp acum de toate prostiile, lasa cafeaua, fac un 3 in 1 la serviciu.
Nu am timp sa spal vasele acum, le spal diseara.

Totul tine de timp si alergi contra-cronometru. Nimeni nu te opreste ca nu are timp pentru tine. Nu te trage nimeni de manaca sa-ti spuna…’hey, unde te grabesti asa, tot acolo ajungi’… si daca te-ar opri eventual i-ai lasa maneca…. ca nu ai timp sa te opresti.
Nu mai ai timp nici pentru tine. Decat sa stai o ora in cada plina de spuma, faci un dush rapid si iesi fara macar sa te fi sters bine. Tragi blugii pe tine ca nu trebuie sa le faci dunga, un tricou pe care il nimeresti ca nu ai timp sa calci o camasa si ai plecat….ai castigat timp…dar ai pierdut o parte din tine.
Uita-te la ceas…mai ai timp?

Trebuie sa  rumeg bine o problema pana s-o inghit. Asa s-a intamplat si cu verbul a continua care mi-a dat batai de cap. Fug dupa el in DEX. Si ce gasesc: Forma corecta: Eu continuu. In schimb la observatii ce-mi vad ochii: DOOM2 normeaza ca fiind corect: eu continui. Merg mai departe (ca nu sunt sigura daca sa scriu continuu sau continui cautarile). Deschid Noul Dictionar Ortografic, Ortoepic si Morfologic si intr-adevar spun ei ca noua forma a verbului a continua la indicativ prezent pers. 1 singular este: eu continui.
Mai rasfoiesc pe acolo si ma mai minunez putin cu variante literare libere: sunt substantive - cu forma tip unica pana acum - care sunt corecte in dubla forma. Ex: anteturi/antete, amanete/amaneturi, capsune/capsuni, cirese/ciresi (fructe), cearsaf/ cearceaf, coperte/coperti, corigent/corijent, filosof/filozof, ferastrau/fierastrau, ligheane/ lighene, luminescenta/luminiscenta, muschetar/ muşchetar, niveluri/nivele, pantec/pantece, perchezitie/perchizitie, pieptan/pieptene, sandvici/ sendvis, tobogan/topogan, tumoare/tumora.
La despartirea in silabe m-a dat gata: Despartirea la capat de rand se poate face:
- Fie bazata pe pronuntare: i-ne-gal, de-zo-bis-nu-it, a-nor-ga-nic;
- Fie bazata pe structura cuvintelor, tinand seama de elementele constitutive, in special prefixe: in-e-gal, dez-o-bis-nu-it, an-or-ga-nic.

P.S. Vorbiti scrieti cum vreti ca s-o intelege ceva, daca nu in romana, in alta limba tot are un inteles.