Live life to the full

Sotia ajunge acasa de la cumparaturi si, surprinsa, isi gaseste sotul in pat cu o tanara frumoasa. Tocmai cand se pregatea sa iasa furioasa din camera, sotia este oprita de sotul sau care ii spune:
- Poate ar trebui totusi sa asculti ce s-a intamplat…Venind acasa de la serviciu, am zarit pe autostrada aceasta tanara ce parea obosita si imbracata saracacios. Am adus-o acasa si i-am oferit o friptura din carnea pe care o uitasesi de mult in frigider. Era desculta si atunci i-am dat sandalele tale bune, dar pe care tu nu le mai purtai din cauza ca nu mai erau la moda. Ii era frig si atunci i-am dat puloverul pe care ti l-am facut cadou de ziua ta dar pe care nu l-ai purtat niciodata pentru ca nu ti se potrivea culoarea. Avea pantalonii sfasiati si atunci i-am dat o pereche de jeansi care iti ramasesera mici, dar care de altfel erau foarte buni.
Si apoi, tocmai cand se pregatea sa plece, fata m-a intrebat:
- Mai este ceva ce sotia ta nu mai foloseste?

Intr-o zi intr-un cocon a aparut o mica gaura; un om, care trecea din intamplare prin preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta gaura mica.
Dupa multe incercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era in stare de nimic altceva.
Atunci omul a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit imediat. Insa corpul fluturelui era slab si anemic; aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu se miscau.
Omul a continuat sa observe crezand ca dintr-un moment in altul aripile fluturelui se vor deschide si vor putea suporta greutatea fluturelui pentru ca acesta sa sa poata zbura.
Acest lucru nu s-a intamplat! Fluturele si-a trait restul vietii tarandu-se pe pamant cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
Nu a putut zbura niciodata!
Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu a inteles, este ca trecerea prin gaura stramta a coconului era efortul necesar pentru ca fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura. Era chinul prin care viata il punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta. Uneori, efortul este exact lucrul de care avem nevoie in viata.
Daca ni s-ar permite sa ne traim viata fara a intalni obstacole, am fi limitati.
Nu am putea fi atat de puternici cum suntem.
Nu am putea zbura NICIODATA!

Morala:
Am cerut putere…Si viata mi-a dat dificultati pentru a ma face puternic.
Am cerut intelepciune…Si viata mi-a dat probleme ca sa le rezolv.
Am cerut prosperitate…Si viata mi-a dat un creier si muschi pentru a munci.
Am cerut sa pot sa zbor…Si viata mi-a dat obstacole de a le depasi.
Am cerut iubire..Si viata mi-a dat oameni pe care sa ii ajut in problemele lor.
Am cerut favoruri…Si viata mi-a dat potential.
Nu am primit nimic din ce am cerut…Dar am primit tot ce aveam nevoie.
Traieste-ti viata fara frica, ataca toate obstacolele si demonstreaza ca le poti surmonta!

Intr-o zi, o directoare de succes de la resurse umane a fost calcata de un autobuz in timp ce se plimba si a murit. Sufletul ei a fost intampinat la Portzile Raiului de catre Sf. Petru in persoana.
- Bine ai venit in Rai. Dar inainte sa te instalezi, se pare ca avem o problema. Vezi tu, n-am mai avut niciodata un director de la resurse umane care sa ajunga pana aici si nu suntem prea siguri ce sa facem cu tine.
- Nici o problema, doar lasati-ma inauntru.
- As vrea eu, dar am ordine de sus. Vei petrece o zi in Iad si una in Rai si apoi vei alege in care din ele ei vrea sa-ti petreci eternitatea.
- De fapt eu m-am decis. Prefer sa raman in Rai.
- Imi pare rau, regulile sunt reguli.
Si astfel Sf. Petru o pune intr-un lift si s-a dus direct in Iad.
Usile s-au deschis si ea s-a gasit calcand pe iarba verde a unui teren de golf minunat. Mai departe era un local si in fata ei erau toti prietenii ei - directori cu care lucrase si toti o aclamau.
Au alergat toti spre ea, au sarutat-o pe ambii obraji si au discutat despre vremurile trecute. Au jucat o runda excelenta de golf apoi seara s-au dus in local unde a mancat o cina excelenta formata din friptura si homari. A facut cunostinta si cu Diavolul care era de fapt un tip de treaba (chiar dragut) si s-a distrat de minune spunand bancuri si dansand. Toti au dat mana cu ea si si-au luat ramas bun in timp ce se urca in lift.
Urmatoarele 24 de ore si le-a petrecut in Rai odihnindu-se pe nori si cantand la harpa.
S-a distrat de minune, si cele 24 de ore au trecut fara sa-si dea seama. Sf. Petru a venit si a luat-o.
- Deci, ai petrecut o zi in Iad si una in Rai. Acum alegetzi eternitatea.
- Nu credeam c-am sa spun asta, adica, in Rai a fost beton, dar cred ca m-am simtit mai bine in Iad. Asa ca Sf. Petru a escortat-o la lift, care s-a reintors in Iad. Cand usile s-au deschis, s-a gasit stand intr-un peisaj dezolant, pustiu, acoperit cu gunoi si mizerie.
Prietenii ei erau imbracati in zdrente si colectau gunoiul in saci.
Diavolul a venit si el si si-a pus bratzul in jurul ei.
- Nu inteleg, spuse femeia tremurand, ieri cand am fost aici era un teren de golf si un local unde am mancat homar, am dansat si m-am simtit bine. Acum nu mai e decat pustiu si gunoi, iar prietenii mei sunt toti mizerabili.
Diavolul s-a uitat la ea si a zambit.
- Ieri te recrutam. Azi esti angajata…

In prima zi ea  si-a impachetat lucrurile in cutii, genti si valize…
A doua zi, au venit sa i le ia…
A treia zi, s-a asezat pentru ultima oara in sufragerie, si la lumina lumanarilor, leganata de o dulce muzica de fond, si-a pregatit un ospat cu creveti, caviar si sampanie.
Cand a terminat masa, a mers in fiecare camera din casa si a pus in suportul perdelelor cativa creveti pe care nu ii mancase.
Apoi a curatat bine bucataria si a plecat.
Cand sotul ei si noua lui prietena s-au intors la casa, totul a fost perfect, indragostiti, in primele zile.
Apoi, incet, casa a inceput sa miroasa urat. Au incercat totul: curatare, spalare, ceruire, aerisire… Degeaba.
Au verificat atunci conductele de aerisire, pentru a se asigura ca nu sunt blocate de mizerii.
Toate covoarele, mochetele si tesaturile murale au fost curatate, si au fost instalati purificatori de aer in cele patru colturi ale casei..
Deoarece mirosul persista, sotul si prietena lui au plecat cateva zile la hotel pe perioada cat o firma va face o dezinfectare completa a casei contra gandacilor.
Cand s-au intors, mirosul mai era.
S-au hotarat sa schimbe covoarele si mochetele.
Si mirosul a persistat.
Prietenii au incetat sa ii mai viziteze, postasul ii evita si uita sa le distribuie posta, femeia de serviciu si-a dat demisia…
In final, incapabili sa indure mirosul, au decis sa se mute imediat ce casa va fi vanduta.
O luna mai tarziu, desi au redus pretul casei la jumatate, nu au gasit inca un cumparator pentru casa lor mirositoare.
Deja se stia, si nici agentii imobiliari nu mai le raspundeau la telefon.
Ca un ultim recurs, au imprumutat o importanta suma de bani pentru a putea cumpara o alta casa.
Sotia barbatului l-a sunat, sa afle noutati. El i-a povestit despre casa mirositoare. Ea l-a ascultat politicos, apoi i-a zis ca se plictisea teribil in noua casa, si ca ar fi gata sa accepte sa-si reduca cererile in negocierile de divort daca ar putea recupera vechea locuinta.
Stiind ca sotia lui nu putea sa-si imagineze cat este de puternic mirosul, sotul a vrut sa-i cedeze casa cu pretul de 10 ori mai mic decat valoarea ei reala, cu conditia ca ea sa semneze actele in aceeasi zi, peste o ora avocatii sotului ii trimisera hartiile. Ea accepta si, peste o saptamana, barbatul si noua lui prietena afisau un zambet fortat privind lucrurile lor scoase si mutate in noua lor casa. Tot, absolut tot. Inclusiv suporturile de perdele…