Live life to the full

Cred ca asta mi-e raspunsul. Am transformat un loc frumos intr-o insiruire de idei depresive. Am umplut pagini intregi cu capete de fraze prin care am exprimat de cele mai multe ori “gandurile negre” si proasta dispozitie. Iar acum imi e greu sa gasesc altfel de cuvinte. Cuvinte care sa plece din viata mea, care sa-mi dea curaj, sa ma revigoreze. De cate ori incerc sa scriu ceva totul in interiorul meu se transforma intr-un camp de batalie, desi nu am motive intemeiate de nemultumire, prefer sa rastalmacesc pana ajung la vechiul scut, pana la starea de deprimare cu care ma obisnuisem. Spunea(i) ca lucrurile, cuvintele sau privirele triste exprima adevarata frumusete. Eu nu mai cred in asta. Nu mai cred in tristete si nu o mai vreau in preajma mea sau in interiorul meu. Vreau sa traiesc asa cum mi-a fost dat. Sa-mi pot duce la bun sfarsit planuri, sa-mi pot face altele fara teama ca intr-o zi le voi abandona. Sa nu mai interpretez fiecare gest, privire sau cuvant. As vrea sa fie mai simplu sa patrund in interiorul meu, fara sa fac atatea valuri ci doar sa gasesc o picatura de liniste.
Imi lipsesc o gramada de litere…cuvintele sunt din ce in ce mai putine… in loc sa fie mai usor sa scriu o fraza cap-coada e mai greu? Oare de ce? Mai bine in noaptea asta imi las gandurile pe seama doctorilor, ca la cata budinca au papat sunt plini de energie, iar eu ma cuibaresc la loc de…. night night.

Ei sunt doctorasii mei: Vacutza-peticita, Porcusor-roz, Mielusel-alb si pufos, Iepurica-urechila, Magarutz-negrutz. Din pacate Ratusca-galbioara-rara a intarziat la intalnire, dar in alt episod va aparea negresit. Bineinteles ca toti au sediul pe Vacutza principala, astfel transformandu-se toti in vacuti prin alianta.
Ce-mi recomanzi doctore (iiiiii) ?!?