Live life to the full

Trec asa in fuga mare sa va spun ca sunt ok…calculatorul meu sufera de diabet….ehhh…mai fac si haz de necaz….sper sa se rezolve weekendul asta….

Multumesc mult Mircea…asa cel putin nu m-a dat nimeni la disparuti pana acum. Te pup dulce si mi-e dor de tine….mi-e dor de toti si de tot.

săptămâna asta se pare ca nu o vom avea pe florina aici cu posturile ei cu care ne-a obişnuit şi pe care, cel puţin eu le aştept cu nerăbdare.

asta, pentru simplul motiv, că după ce a schimbat faţa site-ului, a rămas fără obiectul muncii.

voi scrie doar atât

aştept cu nerăbdare să rezolvi problema cu calculatorul

viaţa e altfel fără tine 

In sfarsit am gasit o tema pe gustul meu. Greu tare cu schimbarile astea la mine. Ajung sa ma obisnuiesc cu o imagine si toate celelalte mi se par inferioare.
De aproape doi ani las asa…cate o picatura din viata mea si nu m-am gandit nici macar o clipa cum ar arata Flory altfel. E ca si cum ma obisnuiesc atat de mult cu albul peretilor unei camere incat, orice alta culoare nu ar avea acelasi efect.
Totusi, cautarile nu au fost in zadar. Dupa vreo 3 incercari am reusit! Nu am vrut sa ma indepartez de structura site’ului (nu as fi reusit sa duc cursorul mouse’ului pana in partea stanga pentru a accesa meniul ), dar simteam nevoia de ceva nou, de o pata de culoare, de un zambet natural, de… cea de acum.
Imi dau voie sa spun…ASTA-S EU!
Momentele de deprimare, de confuzie sunt pe cale de disparitie, iar motivul principal pentru care am tinut mortis sa am o pagina unde sa ma descarc de cate ori imi e greu a ramas undeva in urma. Poate de-asta scriu si mai rar, ca nu reusesc sa trec asa de usor de la un moment la altul…parca imi e teama sa spun cu toata gura ca sunt…bine.
Una peste alta… si fara prea multe cuvinte…imi place!!! 
Daca nu e prima data cand intri aici, nu te speria ca ai gresit adresa…acelasi lucru il spun: Live life to the full! Cauta-ti visele sa descoperi viata.

P.S. Multumiri lui  Laur ca a avut rabdare sa modifice tema conform capriciilor mele!

Nelu a spart o cana: “plici!”
Neatent, ce poti sa zici?
Se gandeste, se fastaceste,
Cana nu se mai lipeste!
Vine mama: “Ce-i cu tine, ce ti s-a intamplat, copile?”
Lacrimi mici apar sub geana…
“N-am nimic ,am spart o cana!”
“Rau,dar nu pot sa te cert,
Ai spus drept si-acum te iert!”

Boacanele de ieri, cele de azi…cana care a fost ieri si nu mai e azi. Plici! Plici! Plici!
- Da’ de ce trebuie sa fac ca Nelu si sa-i spun mamei ce-am facut? Mamica o sa sufere cand va afla ca i-am spart cana preferata. O iubesc atat de mult si nu vreau sa stie ca tocmai eu am gresit.
- Copila draga, daca nu-i spui o vei face sa sufere si mai mult. Pentru ca o va cauta peste tot, te va intreba daca ai vazut-o si tu o vei minti. Iar pentru ea cana nu conteaza atat cat contezi tu.
Vrea sa fie mandra de tine, sa fii o fetita responsabila. Asa ca lasa cana, n-o mai poti face la loc, chiar daca tii toate cioburile in manutza; ai mai multe incredere in tine si nu uita ca numai din greseli inveti.
Greseala spusa la timp e pe jumatate iertata!