Live life to the full

Muzica s-a oprit brusc, camera s-a blocat si tot ce vad este "tu?"
Si de la un pronume incep sa fac legaturi. Ca doar e vorba de mine. De ce "tu" acela si de ce acum. Pentru ca…ceva nu era in regula, o tensiune aparuse din senin. Si asta din cauza unui vis. Unui vis pe care incercam sa-l caut in trecut. Asta era bariera. Ma facea sa-mi fie teama de dorintele mele, de a nu reusi…teama de viitor si cautam raspunsurile in trecut. Poate o parte din ele e acolo, dar sa spun ca nu am vise??? Cum sa nu am? Cel mai frumos vis il traiesc acum. E samburele visului nostru, pentru ca e unul singur. Nu mi l-am insusit pe al altcuiva, ci doar s-au contopit. Cred ca-mi e greu sa-l explic in cuvinte. Sau ma grabesc sa-i dau o forma teoretica. Nerabdarea asta… :) 

O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.
Si-s grabita, si-s grabita,
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mâncare.
Ca la noi în musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.
Gospodina - Otilia Cazimir