Live life to the full

Nu sta in felul meu sa ma apuc de scris despre cu totul altceva, fara sa spun ce-a fost cu s-a terminat ala. Simplu. Voiam sa renunt la blog. Nu la a scrie ci la a scrie pe blogul asta. Si eram pornita rau. Pentru ca aveam retineri. Pentru ca nu ma simt tocmai in largul meu cand imi impun sa scriu cu jumatati de masura, ca nu cumva sa deranjeze pe cineva sau … ca intr-o buna zi sa ma trezesc cu un mesaj de genu "site indisponibil" si asta pentru faptul ca, daca peretii nu au urechi au altii motive sa le aplice. Macar pentru decor.

Dar mi-am spus: Ia stai MAI FATO si gandeste-te care-i problema reala de fapt? Poate incerca cine o vrea sa pune urechi, asa, de dragul de-a face ceva, fara ca macar sa tina cont ca acei pereti nu mai exista. Unii au un fixism  al lor si nu-i poti scoate din asta nici cu macaraua. Mai ales cei care sunt porniti pe a face rau sau care s-au obisnuit sa scormoneasca in rahat. Problema lor.

Ideea e ca scriu in continuare. AICI. Si usurel voi incerca sa scap de retineri.

Am avut probleme si cu scrantita de galerie foto care nu stia decat sa dea erori. No…s-a rezolvat si asta cu un redirect, dar aveti putintica rabdare pana m-o apuca cheful sa arat ceva.